30 martie 2010

Ce nu se stie despre Pastele Ortodox si despre Paste in general (partea a II a)

Asa cum am promis ieri la acest articol, am revenit cu detalii privind Pastele. Cititi va rog randurile de mai jos, deoarece veti afla date interesante de care sunt convins ca habar nu aveati.

Pastele, cea mai mare sarbatoare crestineasca, se serbeaza in amintirea invierii lui Iisus Hristos, dar patimile si Invierea lui Hristos sunt legate de inceputul primaverii. Patimile Mintuitorului au avut loc intr-o vineri, in ziua a 14-a a lunii Nissan, data de la care Pastele crestinesc a luat locul Pastelui evreiesc. Cuvintul Paste vine de la sarbatoarea evreiasca Pessah, in amintirea iesirii evreilor din Egipt - Exodul - cind evreii, sub conducerea lui Moise, au trecut prin Marea Rosie (in anul 1250 i.Ch.), care a avut loc la 14 Nissan, adica in ziua cu Luna Plina care venea dupa echinoctiul de primavara. Masa din Cana Galilea a fost o cina Pessah.

Initial, primii crestini n-au serbat Pastele cu totii in aceeasi zi. Cei din Orient, convertiti de apostolul Ioan, au inteles a sarbatori Pastele amintindu-si de Patimile Mintuitorului si deci il serbau odata cu evreii; alti crestini au hotarit Pastele in Duminica Invierii, adica doua zile mai tirziu; iar in sfirsit, alexandrienii si romanii, convertiti de apostolii Petru si Pavel, preferau o alta duminica, pentru a nu sarbatori Pastele odata cu evreii.

O unire a tuturor crestinilor, care sa serbeze Pastele in acelasi timp, era de mult dorita. In acest scop, cit si pentru a pune capat ereziilor lui Arie, imparatul Constantin cel Mare convoaca in anul 325 un Sinod ecumenic la Niceea, o localitate din Anatolia, Asia Mica, la care iau parte 318 prelati. Se stie ca in anul 324 imparatul Constantin cel Mare recunoscuse crestinismul ca religie oficiala. Consiliul constata ca trei sferturi din lumea crestina urma obiceiul Romei si al Alexandriei, si atunci Sinodul adopta o regula fixa pentru a adopta in fiecare an data Pastelui. Conform acestei reguli, s-a stabilit ca toti crestinii sa serbeze Pastele in aceeasi zi, respectiv in prima duminica dupa momentul de Luna plina ce urmeaza momentului echinoctiului de primavara, sau coincide cu acesta. Luna plina care hotaraste data Pastelui se numeste Luna Pascala.

Biserica crestina s-a despartit in Catolica si Ortodoxa in anul 1054 (Marea Schisma); totusi pina in anul 1582 cele doua biserici, de Apus si de Rasarit, au serbat Pastele in aceeasi zi.

Datorita faptului ca Biserica Resariteana a ales sa pastreze calendarul Iulian (imprecis din punct de vedere astronomic), pe cand cea Occidentala a ales calendarul Gregorian, au aparut diferentele in calcularea datei Pastelui.

Dar, desi la momentul introducerii lui calendarul iulian a reprezentat un evident salt calitativ, punind capat confuziilor si neregulilor care se produsesera pina la acea data, nici acesta nu era in concordanta cu realitatea. Aceasta neconcordanta era generata de diferenta dintre valoarea de 365,25 zile adoptata pentru anul tropic si cea reala de 365,2422 zile. Aceasta diferenta crestea la o zi in 128 de ani si la 3 zile in 384 de ani. Pe la sfirsitul secolului XVI, intirzierea calendarului iulian ajunsese de 10 zile fata de anul 325, cind avusese loc Consiliul de la Niceea, care a oficializat acest calendar. Acesta a fost motivul pentru care papa Grigore al XIII-lea a hotarit in anul 1582 o noua reforma a calendarului, introducind calendarul gregorian, cel care este folosit si in prezent.

Calendarul gregorian a fost alcatuit pe baza regulii stabilite de astronomii Lilius, Clavius si Dante. Conform acestei reguli, la fiecare 400 de ani si nu la 384 de ani, cind se acumuleaza diferenta de 3 zile, sa se scada cite 3 zile, respectiv anii seculari care nu sunt divizibili cu 400, sa fie considerati ani de 365 de zile. Astfel, in noul calendar, anii 1600 si 2000 sunt ani bisecti, iar anii 1700, 1800, 1900 sunt ani comuni.

Reforma gregoriana nu a fost introdusa imediat peste tot. Franta a adoptat-o in anul 1582, catolicii din Germania in anul 1584, iar protestantii in anul 1600. In Anglia ea a fost introdusa in anul 1752, in Rusia in anul 1918, in Turcia in anul 1927, in Egipt in anul 1928. La noi in tara ea a fost adoptata la 1 aprilie 1919 in viata civila si la 1 octombrie 1924 de catre Biserica, cand diferenta ajunsese la 13 zile. Astfel in acel an, data de 1 aprilie “stil vechi” a fost urmata de data de 14 aprilie “stil nou”.

Nici calendarul gregorian nu este intru totul exact. Ramine si el in urma, cu aproape 0,0003 zile, respectiv 26 secunde intr-un an, adica cu o zi la 3300 ani. Deci, dupa acest interval, va fi necesara suprimarea inca a unei zile…

Biserica ortodoxa, desi a introdus calendarul gregorian, “stilul nou”, a hotarit sa pastreze datele determinate de vechiul calendar, “stilul vechi”, in ceea ce priveste Pastele si celelalte sarbatori mobile. In plus, prin impunerea la Sinodul de la Niceea a zilei de 21 martie ca moment al echinoctiului de primavara (pe baza cunostintelor astronomice din acea vreme), Luna Pascala se socoteste incepind de de la aceasta data fixa, iar nu de la momentul fizic al echinoctiului, care poate fi chiar anterior acestei date, fapt ce poate conduce la un decalaj de 29,5 zile (intervalul dintre doua Luni pline consecutive). De asemenea, in privinta fazelor Lunii, acestea nu sunt luate din Anuarele astronomice, ci se calculeaza folosind un ciclu de 19 ani, numit ciclul lui Meton, dupa care aceeasi faza lunara revine la aceeasi data a anului. Dar el difera de momentul fazei cu 1h 28m la fiecare 19 ani, ceea ce inseamna 1 zi la fiecare 308 ani. Aceste diferente au ajuns in prezent pina la 5 zile intre momentele Lunii pline adevarate si cele ale Lunii pline calculate de Biserica.

Din aceasta cauza, in unii ani apar diferente intre calculul efectuat prin metode astronomice a datei Pastelui si datele calculate de Biserica crestina, diferentele fiind mai mari la Biserica ortodoxa, care ajunge destul de des sa serbeze Pastele chiar si in primele zile ale lunii mai (desi initial, Sarbatoarea Sfintului Gheorghe, ce se praznuieste in fiecare an la data de 23 aprilie, avea loc numai dupa Sarbatoarea Pastelui). Diferente si mai mari se inregistreaza la bisericile ortodoxe “de rit vechi” si la biserica armeana, care nu mai fac deloc trecerea la calendarul gregorian.

4 comentarii:

Aly spunea...

Bravo bre ! foarte iteresant !

River spunea...

complicaciune, rau de tot, deci practic si cu alte cuvinte popii astia de si-au dat ei cu calculu ca sa nu zic parerea, sunt toti niste astronomi si matematicieni desavarsiti. Amin.

Paul Slayer Grigoriu spunea...

Foarte interesant articolul, dar se cuvin cateva precizari.

1. Masa din Galileii a fost o nunta, unde Hristos a facut prima minune. Cina cea de Taina a avut loc in Ierusalim.

2. Principalul scop al Sinodului Ecumenic de la Niceea a fost combaterea ereziei arienilor (de la numele intemeietorului ei, Arie). Cu aceasta ocazie s-a stabilit si data Pastelui, dar nu acesta a fost in prima faza motivul convocarii sinodului.

3. Biserica Ortodoxa calculeaza data dupa calendarul vechi (iulian), pentru ca unele Biserici nationale (rusa, sarba etc.) nu au facut inca trecerea de facto la noul calendar. Astfel, pentru ca toti ortodocsii sa celebreze impreuna cea mai importanta sarbatoare a lor, data se stabileste inca dupa calendarul vechi, spre deosebire de sarbatorile fixe, cum ar fi Craciunul.

Catalin Scanteie spunea...

Asa Paulica, multumim ca ne-ai "luminat". Stiam eu ca mai "trebuie" ceva. :P
Chiar ma gandeam cand o sa apari pe aici. De ieri te astept, inca de la primul articol publicat pe aceatsa tema. :D

Trimiteți un comentariu

Ca sa puteti posta, aveti nevoie de un cont Google (Blogger, Google Docs, Youtube, Picasa, Istoric Web, Gmail, etc).

 
Copyright 2009 FLAMINGO Advertising. Powered by Flamingo