Adevarul despre FACEBOOK

Din nefericire, de lucrurile bune pe care unii le fac ... alţii profită, ca să facă rău...

Săptămâna asta la televiziunea argentiniană a fost reportaj zilnic cu Joaquin Lopez Doriga (jurnalist mexican) pe tema Facebook, Hi5, Myspace, Sonic, etc. şi cât de periculoase sunt. Există şi un reportaj-jurnal în ziarul Milenio, privind modul în care diverşi terorişti au avut ca sursă de informaţii sigure şi directe blogurile, Facebook şi Hi5.

Intervievaţi anumiţi hoţi şi răpitori spun că au intrat pe net şi au văzut portretele, casa, maşinile, poze de călătorie, situaţia socială şi economică şi nivelul la care trăiesc persoanele acelea. La televizor, unul dintre ei a declarat că înainte, pierdea mult timp înainte de a acţiona pentru a identifica candidaţii pentru răpire, dar acum cu Facebook şi informaţiile pe care oamenii le pun de bunăvoie în reţea, nu mai sunt confuzii sau dificultăţi în a investiga modul în care ei trăiesc sau cum se deplasează copiii la şcoală şi care sunt părinţii lor, fraţii şi prietenii. Aşa s-a întâmplat cu Alejandro Marti (tânăr mexican ucis de răpitorii lui). Familia a închis blogul său după ce au realizat ce potenţial periculoase informaţii dă tineretul, care socializează acolo cu bucurie şi fără a bănui că unul dintre contacte poate fi un ucigaş. Protejaţi-vă copiii şi nu puneţi informaţii periculoase în reţea!

Adevărul cu privire la "Facebook"

Facebook vinde informaţii utilizatorilor cu cea mai mare ofertă. Citez: "Ceea ce mulţi utilizatori nu ştiu este că, în conformitate cu termenii contractului, făcând clic pe rubrica "accept", practic oferă Facebook exclusiv şi perpetuu drept de proprietate asupra tuturor informaţiilor şi imaginii sale publice." De fapt, spune expertul, cei înscrişi, autorizează automat utilizarea de către Facebook perpetuu şi transferabil, împreună cu drepturile de distribuţie publicului şi toate anexele de pe site-ul lor. Condiţiile de utilizare arată că Facebook îşi rezervă dreptul de a acorda şi sublicenţiere cu tot "conţinutul paginii web a utilizatorului", pentru alte afaceri...

Fără consimţământul lor, mai multor utilizatori li s-au transformat imaginile în publicitate pentru comerţul privat. Dintr-o dată totul este publicat, inclusiv fotografiile personale, înclinaţia politică, starea de spirit şi interesele individuale chiar şi adresa de acasă şi sunt accesibile fără permisiune miilor de utilizatori.

Trebuie să credem, cum spune domnul Melba, că mulţi angajatori, pentru a evalua pretendenţii, caută pe Facebook informaţii intime despre solicitanţi. Testul că o pagină de pe Facebook nu este privată, a fost pus în evidenţă în cazul celebru când John Brown University a expulzat un student, după ce a descoperit o imagine pe Facebook unde acesta era îmbrăcat ca un travestit.

O altă dovadă - cazul în care un agent al Serviciului Secret a vizitat Universitatea din Oklahoma, pentru un student din anul doi, Saul Martinez - pentru un comentariu publicat de acesta împotriva preşedintelui. Şi culmea răutăţii, problema nu se încheie în cazul în care utilizatorul decide să se retragă.

Chiar şi atunci când utilizatorul anulează statutul de membru, fotografiile şi informaţiile rămân la bord, în conformitate cu Facebook, pentru cazul că decide a-şi reactiva contul.

Mai mult, utilizatorul nu este îndepărtat nici chiar atunci când moare. În conformitate cu "termenii de utilizare," urmaşii nu pot legalmente să-i oblige să şteargă de pe Facebook date şi imagini ale rudelor lor, pentru că atunci când a acceptat clauzele virtualului contract, Facebook a primit dreptul de a "menţine starea activă, în cadrul unei comemorări speciale, pentru o perioadă de timp, pentru a permite altor utilizatori să posteze comentarii şi note asupra decedatului. "

Utilizatorii Facebook nu ştiu că sunt participanţi indiferenţi ai unui scenariu pe care academicieni cunoscuţi îl descriu ca cel mai mare caz de spionaj din istoria omenirii. Întâmplător devin în mod inconştient precursori ai fenomenului "Big Brother" unde stau cu ochii pe tine. Este o trimitere directă la intromisia abuzivă a statului în mediul afacerilor private ale cetăţenilor obişnuiţi, pentru a controla comportamentul lor social, un subiect de roman profund premonitoriu, scris în 1932 de britanicul Aldous Huxley: "Brave New World" sau "Happy new World" - "Fericita lume nouă".