26 ianuarie 2010

Am scapat de saracie (dialog in cimitir)

Inspirat dupa un caz real.

Plangea. Plangea pentru ca a pierdut pe cineva drag. Imbracata saracacios, trecuta de 50 de ani, statea pe o banca intr-un cimitir bucurestean si isi aducea aminte de vremurile cand el traia. Plangea. Sa tot fie vreo 2 ore de cand nu s-a miscat de langa mormant.

Plangea si se gandea cum o sa se mai ajunga de-acum incolo fara ajutorul lui. Din putinii bani pe care-i mai avea el din pensie, puteau trai de pe-o zi pe alta. Intretinere, medicamente si ceva de mancare. Pe asta se duceau toti banutii. Acum nu a mai ramas decat cu salariul de mizerie pe care-l lua, croitoreasa fiind la o fabrica de confectii si cu teama ca-si putea pierde oricand suljba.

Plangea. Ii parea rau ca nu are copii. Poate ei ar fi ajutat-o acum, poate nu, cine stie... Era atat de abatuta, incat nu si-a dat seama ca langa ea s-a asezat o batranica. La fel de prost imbracata, mult mai in varsta, pe la vreo 80 de ani, noua colega de banca parea mult mai luminata la fata.

- Bag de seama ca esti noua pe aici, spune babuta.
- Mda...

- Stiam eu. De fapt stiu tot ce misca in cimitirul asta. Mi-ai sarit in ochi imediat cum am vazut ca nu te misti de pe banca. Daca nici eu nu stiu, atunci cine ?

In timp ce arunca un colt de paine unui catel, dupa cateva minute de liniste, babuta rupe din nou tacerea:

- Lasa maica, asa se intampla la inceput, apoi trece si o sa te obisnuiesti.
- Nu stiu, mi-e greu... nu cred ca ma voi obisnui prea repede cu asta, imi vine sa ma omor...
spuse femeia plangand.
- Maica, asa am fost si eu la inceput si coana Mia si ţaţa Floarea. Uite, pe Floarea cred c-o stii, era la intrare cand ai venit.
- Mda, parca...
- Asa, aia e Floarea - femeie de treaba, stie sa-si tina gura. Asa.. si cum ziceam, a fost mai greu la inceput dar apoi ne-am obisnuit. Dupa cateva zile trece, n-o sa-ti mai pese ce zice lumea.


Iar tacere. Dupa o vreme, batranica ii intinde o sticla de vin capatata in acea zi, si o indeamna sa ia o gura sa se mai incalzeasca putin, dupa care continua:

- Eu cred ca ma las, mi-a ajuns. De vreo 30 de ani fac asta.
- Nu mamaie, multumesc dar nu-mi trebuie. Bautura asta nu face bine nimanui. Uite-l, acum e la 2 metri sub pamant din cauza alcoolului.


Iar liniste... Dupa vreo 2 minute...

- Eu zic asa... De maine vino mai devreme si imbraca-te mai prost decat acum, ca sa nu bata la ochi.
- Sa nu bata la... ?!?!
- Da, da... ti-am zis, eu vreau sa ma las iar tu pari femeie necajita si as vrea sa te pun in locul meu.
- In locul matale, poftim ? Dar despre ce vorbesti mamaie ?
- Da, da... asa i-am facut fetei casa, stand in cimitir. Tot asa i-am luat masina nepotului meu Costel. Ala mare, ca ala micu vad ca se descurca, e lautar. Gata, acum ca i-am aranjat, ce rost mai are sa stau pe aici ? Am strans destul. De-acum sunt batrana, abia daca ma mai tin pe picoare.


Deja femeia incepuse sa-si stranga lucrurile si dadea sa plece, uimita si in acelasi timp scarbita de povesta babei care o tinea pe-a ei mai departe...

- Stii, banca asta era locul meu pana azi. Au tot schimbat ei bancile de-alungul anilor dar tot pe locurile vechi le-au montat pe cele noi. Sa ma fi vazut in urma cu 15 ani cum stateam pe juma' de scandura, in fine... Asteptam pe cineva ca 'mneata s-o las "mostenire". Da' stai linistita ca voi vorbi si cu groparii sa nu te alunge de aici si cu coana Mia si cu ţaţa Floarea... aia de la poarta... si daca vrei vorbesc si cu mai-marele cimitirului sa te lase in pace. Si-apoi seful de cimitir e om bun, nici nu-l simti prin preajma. Ii mai dai din cand in cand de-o bere si-i trece. Stii tu, e barbat si mai bea. Alo, dar unde pleci ? Nu-ti cer bani, intelegi ? Incerc doar sa te ajut ! Nu vrei sa scapi de saracie ? Cucoana !!!!
Orice asemanare cu personaje reale este absolut întamplatoare...

9 comentarii:

Anonim spunea...

sec.

Anonim spunea...

Am auzit si eu povesti de genu asta. Nu cred io ca au facut aia filmul filantropica aiurea. Ceva adevar exista.

molia spunea...

Viata pentru unii este un teatru. Iar "actorul" pentru a deveni bun ii trebuie o "scena" pe masura: in intersectie, in tramvai, in cimitire (cum este cazul de fata).

Catalin Scanteie spunea...

Foarte bine punctat colega !

Paul Slayer Grigoriu spunea...

Dincolo de scena in sine, daca tu ai imbracat-o in forma ei scrisa, chiar ai ceva talent literar! O s-o dau mai departe.

Catalin Scanteie spunea...

Multumesc Paul !

Povestea de mai sus mi-a spus-o ieri un coleg in pauza de tigara si cafea, dar foarte pe scurt. In 2 -3 fraze a terminat-o. Ce ai citit mai devreme, nu este decat o relatare in stil "balzacian"... :)

Pacat totusi ca este reala. Remember Filantropica, vorba cuiva mai sus.

BogdanRa - atitudine.bogdanra.ro spunea...

Frumos frumos... si asa ai irosit juma de viata pana te-ai apucat sa scrii

Catalin Scanteie spunea...

Merci, merci... Daca stiam eu, nu ma mai angajam grafician. :)

molia spunea...

in afara articolului, vine criza de muste

http://raluxa.com/wtf/cumpar-muste/

Trimiteți un comentariu

Ca sa puteti posta, aveti nevoie de un cont Google (Blogger, Google Docs, Youtube, Picasa, Istoric Web, Gmail, etc).

 
Copyright 2009 FLAMINGO Advertising. Powered by Flamingo